[HU] [RO] Dák nevek meglepően könnyed magyar olvasata

[HU] Dák nevek meglepően könnyed magyar olvasata
Magyar nyelvű nép volt Sarmisegetuza, Utidava, Arkidava, Tamaszidava, Piroboridava, Ziridava magyarul érthetőek. Csak mélyen bele kell nézni a gyökökbe a CzF Szótár alapján. Az ős­gyökök jelen voltak a dákok nyelvében is.
A dákok* azon magyar ajkú népekhez tartoztak, akik a Kárpát-medencét évezredeken át belakták. A nyelvükből fennmaradt dák szavak magyar nyelven érthetőek. Védváraik nevei szintén. Sarmisegetuza – Szármiszigetháza Utidava – Útivár, lásd Strassburg hasonló jelentését. Arkidava – Ár/o/kivár, körülárkolt védvár Tamaszidava, akár Temesvár, tömésből, töltésből épített vár. Ez lehetett a mai Temesvár előtti település is. Piroboridava, a pir a tűz gyökszava az ősmagyarban, a pir, pír gyök­nek nagy szóbokra van ma is. A Czuczor-Fogarasi gyökszótár szerint a bor – forralt, tüzes ital. Ez értelemben Tüzesborvár. Ez a valószínű, mivel Bíró Lajos is a bor­ral hozza összefüggésbe, és ezt támasztja alá az a tény is, hogy egy folyó­juk neve Boristenhesz volt. Talán a borok istenének folyója? Ziridava – Szeredavár, a szeredásvallás székhelye lehetett, idejártak szeredába, szerdai napon ejtvén szerét a szeredának, a vallásos szertartásnak. Vagy pedig a nagy országos SZERt tartották itt. Ez valahol Arad környékén állt. Napoca – Nap-oka, dák település a mai Kolozsvár helyén. Ez ma­gyar szó, jelentése napnyílása, napablaka. Ok régie­sen, ma­gyarul: fényáteresztő luk, lyuk. A sátor tetején levő fényáteresztő lyuk neve volt: Ok. Ebből ered az okos (világos el­méjű) szó. De az angol oké is, amelynek egyik jelentése: érthető, világos. Napoka, Nap-oka, magyarul olvasható, ért­hető, románul nem mond semmit. Thalmis – Talmács Huszti András: Ó és újj Dácia című könyvének 141. oldalán ír többek közt a Vöröstoronyi szoroshoz közeli Thalmis nevű dák faluról, amely a mai Talmács, tehát a T-L-M-CS hangváz nem változott. E név sem értelmezhető román nyelven.

/*/ Bíró Lajos: A magyar régmúlt titkai című művének Dákok és székelyek fejezetében: „Székelykapukon fennmaradt az ősi dák jelvény ábrázolása: a farkasfejű kígyó.”


[RO] Cuvintele dacice se pot înțelege usor cu ajutorul limbi maghiare.

Era un popor care vorbea aceiaș limbă cu maghiarii Sarmisegetuza, Utidava, Arkidava, Tamaszidava, Piroboridava, Ziridava numele fortărețelor dacice se înțelege în maghiară. Radicalele limbi strămoșesti erau prezente în limba dacică. Dacii* făceau parte din poporul de grai unguresc din bazinul Carpați, și locuiau aici de multe secole din urmă. Cuvintele rămase din limba lor se pot înțelege usor cu ajutorul limbi maghiare. Sarmisegetuza – Szármiszigetháza Utidava – Útivár = Cetate de drum, de exemplu: Strassburg. Arkidava – Ár/o/kivár, Árok = șanț, canal, probabil era încercuit cu șanț. Tamaszidava – Tömésvár, tömésből = din umplutură, putea fi Temesvár, Timișoara. Piroboridava, – pir = foc, bor = vin, în limba străveche și în maghiară de azi. Înțelesul: Tüzesborvár = Cetatea vinului focos. Istoricul Bíró Lajos tot cu vinul compară numele cetății. Au avut și un fluviu cu numele: Boristenhesz – Bor-isten-hesz. Poate, fluviul zeului vinurilor. Ziridava – Szeredavár, unde se țineau ritualele cultului SERului, sau aici se țineau adunările mari periodice. care în limba străveche, și în limba maghiară se numeau SZER. Acesta era în jurul Aradului de aztăzi. Napoca – Nap-oka, așezare dacică lângă Kolozsvár (Cluj). Este un cuvânt cu înțeles maghiar: Nap = soare, oka = gaură, deschizătură. Ok, oka în antchitate însemna deschizătura, gaura = lyuk, lik, lék, din vârful cortului, prin care intra lumina în interiorul cortului. De aceea se spune a la omul cu mintea deschisă: okos. Dar și engleza Oké, care de fapt înseană: clar, luminos, da, se înțelege. Numele Napoka, Napoca însemna, că era o localitate, destinată cultului soarelui = Nap. Această denumire în limba română nu spune nimic, nu are înțeles. Thalmis – Talmács Huszti András: în cartea întitulată Ó és újj Dácia = Dacia veche și nouă, pe paginea 141. scrie despre un sat dacic în apropierea strâmtorii Turnu Roșu, cu numele Thalmis. Acesta este Talmács, căreia nu s-a schimbat numele nici până aztăzi. Nici numele Talmács, nici cele amintite mai sus, nu au înțeles în limba romănă.

/*/ Profesorul de istorie a Universității Debrecen, Bíró Lajos, în cartea întitulată: Secretele istoriei maghiarilor din antichitate, la capitolul: Dacii și secuii scrie: „Pe porțile secuiești sunt și aztăzi simbolurile dacilor din antichitate: șarpele cu cap de lup.” Înseamnă, că erau popoare în rudenie strânsă, vorbind aceiași limbă.